Obiective turistice din satul Poenarei-Corbi

Dealul Toaca, cu înălţimea de 895 m, constituie zona de maximă altitudine a satului Poenărei.  În Râpile cu Brazi, supranumite „Râpile Partizanilor”, luptătorii din Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş şi-au săpat în stâncă, în anul 1952, ultimul bordei, în care s-au adăpostit timp de şase ani, până spre sfârşitul lunii mai 1958, când au fost prinşi, prin trădare, de Securitate.

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” durată prin osârdia preotului paroh Ioan Constantinescu şi „contribuţia familiilor: Poenăreanu, dr. Mitulescu, Maria-Avida şi general Victor Nanu, precum şi a enoriaşilor satului Poenărei”, între anii 1937-1943, după proiectul arh. Dimitrie Ionescu-Berechet; înveşmântată într-o splendidă pictură murală de către fraţii Ion şi Pantelimon Fleşaru din Câmpulung-Muscel, reprezintă o chintesenţă a artei meşterilor cruceri dăltuitori în lemn din Muntenia.

Monumentul eroilor. În cursul glorioaselor lupte ale poporului român pentru obţinerea independenţei de stat şi realizarea unităţii naţionale, pentru eliberarea patriei, au căzut la datorie neînfricaţi fii ai satului Poenărei. Un text versificat glorifică spiritul lor de sacrificiu:  „Jertfindu-vă sub steagul sfânt / al Patriei, prin timp, durate, / aţi semănat acest pământ / cu dor nestins de libertate !”

Muzeul satului Poenárei. Expoziția  permanentă cu caracter documentar-istoric «Poenărei – străbuna vatră natală», vizȃnd geneza și evoluția acestui sat de moșneni, constituie nucleul unei colecții muzeale organizate de prof. Grigore Constantinescu, ȋn anul 1980, ȋn scopul salvării de la o distrugere iminentă a unor valori ale patrimoniului etnocultural specific zonei montane a fostului județ Muscel. Expoziția amenajată ȋntr-o sală de clasă a Școlii primare Poenărei cuprinde o tematică variată, structurată  secvențial pentru relevarea unor aspecte esențiale referitoare la: istoria satului Poenărei (ilustrative fiind documentele cartografice și memoriale expuse); ocupațiile tradiționale (pomicultura, creşterea animalelor, lemnăritul, albinăritul, industria casnică); arhitectură locală; portul popular tradițional; coordonate spirituale: școala, biblioteca – una dintre primele instituții de cultură de acest gen din Vechiul Regat, personalitățile care au ȋnnobilat viața spirituală a satului; eroii satului care s-au jertfit ȋn luptele pentru obținerea independenței, realizării unității naționale și ȋn cel de-al Doilea Război Mondial; eroii Rezistenței anticomuniste din satul Poenărei-Muscel. Ȋn muzeu, au fost expuse valoroase piese de port popular, precum şi vechi obiecte casnice ilustrȃnd preocuparea meșterilor locali de a conferi unor obiecte utilitare pecetea frumosului autentic. Ȋn același spațiu, a fost organizată expoziția permanentă de metaloplastie şi icoane a artistului Constantin Samoilă.

Troita  Liliana Nanu  amplasată la ramificaţia spre satul Poenărei, din şoseaua ce leagă Domneştii de Nucşoara, a fost ridicată în amintirea fiicei generalului Victor Nanu, Florica-Liliana Nanu [1922-1939]. Recent, a fost refăcută integral, cu cheltuiala familiei Radu Hortopan, de către renumitul sculptor Ion Rodoş din Sboghiţeşti, autor al unor opere de mare rafinament artistic, care a redat cu fidelitate structura şi compoziţia ornamentală a troiţei originare. Pe troiţă, sunt fixate plăcuţele metalice inscripţionate: „Nesfârşit dor părinţii tăi” şi „Umbra mea e amintirea. Florica-Liliana Nanu [1922-1939]”.  

Troiţa eroilor Rezistenţei anticomuniste. Construcţie măiestrit sculptată în lemn, troiţa a fost înălţată la intrarea în curtea familiei preotului martir Ioan Constantinescu. Monumentul prezintă un caracter documentar, întrucât sunt menţionaţi eroii care au fost ucişi, în noaptea de 19 iulie 1959, la Închisoarea Jilava, cei care s-au jertfit în luptele din munţi, ori au murit din cauza detenţiei în cruntele închisori  comuniste.

–––––––––––&———————————

Grigore Constantinescu